Primavara cu multe culori pe cer... Le vad, le admir, le simt cu fiecare molecula a corpului meu... Vine o persoana care reprezinta ce mi`am dorit, este alaturi de mine, ma sustine si ma face sa pot mirosi florile de primavara si sa le simt mai dulci... cum nu le`am mai simtit de cativa ani de zile... Traiesc din nou alaturi de acea "amanta" numita Speranta, care sper sa nu ma mai insele si de data asta, pentru imi pare prea frumos sa fie adevarat... Zambetele, privirile, atingerile... Capata sens! Frica... Nu a disparut... Este prezenta, insa am invatat ca trebuie sa ma bucur de moment, de fiecare anotimp si sa zambesc la trecerea fiecaruia. Ploaia este atat de calma, de linistita incat si ea imi impune un zambet naiv pe buze. Lumea observa, eu nu raspund si merg mai departe in incercarea de a uita si de a ierta.