vineri, 1 octombrie 2010

[...]

Se intampla atat de multe intr'un timp atat de scurt... Am incercat sa fug de adevar si de realitate... Am venit acasa cu speranta de a ma trezi dintr'un vis, dintr'un cosmar... Cu speranta ca totul va reveni la normal, ca e la fel ca acum o saptamana...o saptamana si cateva zile... Sperante, vise, fericire, implinire, zambete, surasuri, soapte... Stiu ca se intampla, dar nu stiu de ce. Stiu ce simt si ce gandesc... dar nu stiu de ce! Totul a iesit de sub control... Berea e un prieten bun...aaa! si tigara! :x Totul devine rece, indiferent si...permanent. Astept ziua in care voi zambi, in care voi auzi ceea ce vreau sa aud... Speranta poate insemna fericire, dar pe de alta parte, poate insemna tristete... ultima farama de suflet.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu